
De ce cuvântul bun vindecă mai mult decât critica
Cuvintele nu sunt simple sunete. Ele au putere: pot ridica sau pot doborî, pot aduce pace sau pot deschide răni. Critica rostită fără blândețe rănește și lasă urme adânci. În schimb, cuvântul bun are darul de a vindeca, de a mângâia și de a da curaj.
Un cuvânt bun este ca o picătură de apă rece într-o zi de arșiță, ca o rază de lumină într-o cameră întunecoasă. El deschide sufletul și îl ajută să respire din nou.
„Moartea și viața sunt în puterea limbii.” (Pilde 18,21)
De ce critica rănește
- Critica pune accent pe lipsuri, nu pe daruri.
- Critica naște teamă și defensivă.
- Critica nu schimbă inima, ci o închide.
De ce cuvântul bun vindecă
- El arată ce e frumos și bun în celălalt.
- El dă curaj pentru a merge mai departe.
- El creează un spațiu de încredere și apropiere.
Asta nu înseamnă să evităm adevărul. Înseamnă să-l rostim cu dragoste, astfel încât să devină ziditor, nu distrugător.
O mică practică
- Amintește-ți o situație recentă în care cineva a greșit.
- În loc să critici, caută un mod de a spune adevărul cu blândețe.
- Adaugă o vorbă bună: „Știu că poți mai bine. Îți sunt alături.”
- Observă cum se schimbă relația atunci când cuvântul vindecă în loc să rănească.
Cuvântul bun vindecă pentru că seamănă cu dragostea lui Dumnezeu: nu judecă pentru a dărâma, ci mângâie pentru a ridica.